Dezinfectanții sunt formulați pentru a distruge o gamă largă de microorganisme dăunătoare, dar aceștia rareori pot elimina toți microbii. Explicația științifică a eficacității lor, indicată prin procentul de „99,9%”, are la bază mai mulți factori:
Diversitatea microorganismelor:
Există o varietate imensă de microbi – bacterii, virusuri, ciuperci și spori – fiecare cu structuri și mecanisme diferite. Unele bacterii, cum ar fi sporii de Clostridium difficile, au pereți celulari extrem de rezistenți, care le fac mai dificil de distrus.
Toleranța și rezistența naturală:
Anumiți microbi au mecanisme naturale de apărare împotriva agenților chimici. De exemplu, unele bacterii dezvoltă biofilme, straturi protectoare care le fac mai puțin accesibile pentru dezinfectanți.
Condiții neoptime de aplicare:
Pentru a funcționa la capacitate maximă, dezinfectanții trebuie folosiți în condiții specifice, cum ar fi concentrația adecvată, timpul suficient de contact și o suprafață curată. Dacă aceste condiții nu sunt respectate, eficiența scade.
Limitări chimice:
Majoritatea dezinfectanților sunt concepuți pentru a distruge microorganismele care prezintă cel mai mare risc pentru sănătate umană (patogeni). Totuși, aceștia nu sunt întotdeauna suficient de puternici pentru a distruge sporii bacterieni sau anumite virusuri rezistente.
Testele standardizate:
Procentul „99,9%” este bazat pe teste de laborator efectuate în condiții ideale, folosind tulpini standardizate de microbi. În realitate, mediile din afara laboratorului pot varia, influențând performanța produsului.
De aceea, în ciuda eficienței ridicate, o fracțiune mică de microbi poate supraviețui. Această realitate subliniază importanța completării procesului de dezinfecție cu alte măsuri de igienă, cum ar fi spălarea mâinilor și sterilizarea prin metode fizice (căldură sau radiații UV), în funcție de necesitate.